...cele patru lumanari ardeau incetisor...ambianta era atat de placuta incat le auzeai vorbind...Prima a spus:
"Eu sunt Pacea!Oricum nimeni nu ma mai poate pastra aprinsa.Cred ca ma voi stinge." flacara s-a micsorat cu rapiditate si s-a stins in intregime.
A doua a spus: " Eu sunt Credinta! Dincolo de toate eu nu mai sunt indispensabila asa ca nu mai are sens sa raman aprinsa." Cand a terminat de vorbit o adiere blanda a stins-o.
A treia a spus: "Eu sunt IUBIREA! Nu mai am forta sa stau aprinsa. Oamenii ma dau la o parte, nu mai inteleg importanta mea!" si fara sa mai astepte s-a stins.
Deodata un copil intra in incapere si vede cele trei lumanari stinse.
"De ce nu ardeti? Voi ar trebui sa fiti mereu aprinse!"
Spunand asta copilul incepu sa planga.
Atunci cea de-a patra lumanare a spus:"Nu va fie frica ! Cat timp mai ard eu putem sa le reaprindem pe celelalte.Eu sunt SPERANTA! "
Cu ochii stralucitori copilul lua lumanarea Sperantei si le reaprinse pe celelalte.
FLACARA SPERANTEI SA ARDA TOTDEAUNA IN VIATA VOASTRA!
Un comentariu:
asta o stiam, la un moment dat am facut pentru o buna prietena o prezentare in power point cu "povestea lumanarilor"
Trimiteți un comentariu