Compunerea copilei mele

"...Chipul bland al mamei imi apare zambitor. Ea mi-a daruit viata, m-a alintat la sanu-i si m-a invatat a vorbi. Intotdeauna avea un cuvant de incurajare pentru mine, chiar si atunci cand era foarte dezamagita. Dupa o vorba buna si o mangaiere din partea ei, toata supararea disparea. Iubirea ei era nepretuita, era un tablou de pus in rama. As vrea sa o desenez in floarea gingasa a florilor albastre. Alaturi de mama, bolta vietii mele e linistita, senina, fara nori. Ea este o floare sfanta care imi este invatator, ingrijitor, dar mai presus de toate prietena. Este ca o carte de povesti care imi spune ce este bine si ce este rau, ce este frumos si ce este urat, ce este drept si ce este nedrept, ce este cinstit si ce este necinstit, cum sa fiu om in lume si cum sa inteleg trecerea prin lume. Mama este lumina vietii mele ce nu se stinge niciodata. E leaganul de povesti ce mi-au mangaiat copilaria. E luceafarul ce apare in noaptea misterioasa. Cand mama imi este alaturi ma simt mult mai bine. Ma strange la pieptul ei si ascult inima cum ii bate asa de tare. Ma iubeste atat de mult! As vrea sa ramana mereu langa mine, sa-mi zambeasca cu ochi mari si limpezi, sa stie sa m-alinte si sa ma ajute cand este nevoie..."...Asa imi va spune copila mea intr-o zi

....Curcubeu....

Eu sunt un curcubeu..... Eu sunt un curcubeu.....fara cer. Caut un colt de cer in care sa-mi oglindesc ochii....Daca am sa gasesc cerul pe care il caut, nu va mai fi niciodata noapte...Zilele vor fi incarcate de raze de soare, iar noptile vor fi aurore boreale....In fiecare dimineata caut un zambet care sa-mi insenineze ziua....Uneori il gasesc, alteori nu.....Daca vrei sa fii cerul meu, eu voi fi lumina care te va inconjura cu caldura si frumusetea ei profunda....Viata asta este prea scurta ca sa fie si amara pe deasupra....Sunt convinsa ca viata este frumoasa....Altfel la ce bun atata zbatere? Eu sunt o raza de soare si nu gasesc un loc pe care sa-l luminez. Atata intuneric in jurul meu si atata durere...Daca vrei sa ma lasi sa sa te luminez cu a mea raza....Cred ca ai sa vezi lumea prin ochii mei.

din suflet pentru SUFLET

"cel ce vrea sa-si salveze sufletul si-l va pierde si cel ce vrea sa si-l piarda si-l va mantui"...Sa-l salvezi...pentru cine? Sa-l pierzi...pentru ce? A dori cu orice pret sa-ti salvezi sufletul inseamna sa incerci sa te izolezi de oameni,de lucruri,sa te indepartezi de situatii si experiente care te-ar putea murdari sau ispiti in vreun fel.Ori asta inseamna ca vei deveni inchis in tine,concentrat pe un obiectiv,in mod habotnic si absurd. Iar toate astea reprezinta pacate destul de mari incat sa-ti irosesti sansa de mantuire. Cel care vrea sa-si piarda sufletul se baga in mocirla sociala si sentimentala,nimic din ce-i omenesc nu-i ramane strain,se injoseste,se murdareste,se face dependent.Alege sa afle ce inseamna lumina cunoscand mai intai intunericul. Putini dintre sfinti n-au fost mai intai mari pacatosi.Au insistat cu felul lor de-a fi pana-ntr-o zi,cand au constatat ca acest mod de a gandi si acest comportament i-a dus intr-o fundatura. Niciunul dintre sfinti nu si-a propus sa ajunga atat de sus.Fiecare a pornit de la o problema de viata...de la un pacat... a fi om inseamna sa fii supus pacatului.Nu exista persoana care sa nu greseasca,oricat s-ar stradui.Si suntem aici,suflete pierdute,tocmai pentru a ne salva ,descoperind Calea,Adevarul si Viata. A vrea sa-ti pierzi sufletul presupune ca mai intai l-ai cercetat in amanunt si stii exact ce vrei sa distrugi.Iar daca ai ajuns la performanta de a-l cunoaste atat de bine,pana la a fi una cu el, ce-ai mai putea avea de salvat sau de pierdut?

Mereu copila...

...când suntem copii ştim să desenăm cerul şi în altă culoare...iarba poate fi albă şi florile verzi...culorile nu sunt culori sunt simboluri de suflet şi magie..., iar fluturii ne zboară de pe pleoape dansând printre nori de vată de zahăr...
...când suntem copii visele ne sunt curcubee de culoare şi ştim să le împlinim pe fiecare glob de Crăciun când Moşul ştie să existe..., iar paşii ne sunt insule mişcătoare ce niciodată nu se scufundă...
...să desenăm viaţa în alb-negru şi să învăţăm insulele să se scufunde putem doar când "creştem oameni mari" şi...ucidem visele!

la ce foloseste copilaria?

de ce imi pui intrebarea asta?

de ce raspund intotdeauna oamenii mari cu o alta intrerbare, atunci cand nu stiu sa raspunda la cea care le-a fost pusa?

pentru ca in felul acesta mai castiga putin timp!...pentru ca nu e o intrebare usoara....pentru ca exista atatea copilarii diferite, incat e greu de formulat raspunsul...copilaria e adeseori ucisa de nerabdare....copilaria devine un parcurs de o lungime insuportabila...

si-atunci de ce nu poti deveni adult imediat?

pentru ca si copilaria are virtutile ei. Ea ne foloseste ca sa punem temeliile visurilor si vietilor noastre. In amintirile despre copilarie se gasesc fortele,maniile,pasiunile si, foarte adesea , ele ne ajuta sa trecem peste spaimele si peste limitele noastre.

IUBIREA.... vesnic iubirea

............fragment din cartea "Arta de a trai" de Cristian Turcanu A iubi este insasi legea vietii. Este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Daca invatam plini de iubire (cu pasiune) vom memora si vom intelege mult mai usor. Daca ascultam cu iubire, vom auzi mai multe si mult mai bine. Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare. Daca vom adormi cu dragostea in suflet, somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire. Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui si mai patrunzatoare decat sagetile lui Arjuna. Toate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra. A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta. Dumnezeu este iubire. Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practic ii facem loc lui Dumnezeu insusi. Pentru ca iubirea sa poate intra in noi, ego-ul trebuie sa plece. Daca intra ego-ul, iubirea pleaca. Daca pleaca ego-ul, intra iubirea. Un om egoist nu va putea sa iubeasca. Ego-ul si iubirea se exclud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina. Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Multi imi spun: "L-am iubit din toata inima, iar el nu mi-a raspuns niciodata iubirii". Dar daca l-ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te-a iubit? Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta NICIODATA, dar absolut niciodata, NIMIC in schimb? Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarat. Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea Sa de dragostea noastra pentru El, am sucomba cu totii intr-o clipa. Iubirea inseamna daruirre totala, inseamna uitare de sine. Si, asa cum se intampla in lumea spirituala, plina de paradoxuri, abia atunci cand vom uita de sine vom incepe sa ne reamintim de SINE. Atat timp cat tu ceri ceva in schimbul iubirii tale, inseamna ca nu ti-ai depasit ego-ul. Cum poate sa incapa nelimitatul in ceva limitat? Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamana cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi atractie sexuala, poate fi mila, poate fi respect , poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat reflexe limitate ale iubirii nelimitate. Sa invatam sa iubim cu adevarat, fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre. Ba dimpotriva, sa ne bucuram ca ni se permite sa manifestam iubirea. Par nebunesti aceste cuvinte astazi cand o asemenea iubire este aproape de negasit. N-o mai intalnim nici in filme (nici macar in filmele de desene animate). Dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste, mai exista o speranta ca ea sa renasca. Iubiti-va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire. Foarte multi oameni se urasc pe ei insisi, de cele mai multe ori fara un motiv real, doar din plictiseala sau o ignoranta crasa. Iubiti-va asa cum sunteti daca doriti sa va transformati. Nu asteptati sa va transformati pentru a ajunge sa va iubiti, pentru ca nimic nu poate fi transformat in bine, in lipsa iubirii. "Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti", dar cum sa-ti iubesti aproapele cand tu nu te iubesti pe tine insuti? Asa cum te ingrijesti de propria ta viata, ingrijeste-te de viata tuturor si atunci viata ta va capata o dimensiune sublima. Multi sunt de acord ca iubirea adevarata e minunata si ma intreaba cum sa ajunga la ea. Ea este deja in voi, nu exista nici o reteta magica a iubirii pure. Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Gratia Divina te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, din tot cugetul tau si din tot sufletul tau…

Sa mori din dragoste de viatza......Ingerului meu pazitor

Am invatat ca traim intr-un univers care are o constiinta , o inteligenta a sa, ca nimic nu este intamplator si ca totul "vorbeste", ca trebuie doar sa ai mintea libera, curata si inima permanent deschisa, sa fii convins pana la nivelul miliardelor de celule ce te alcatuiesc , ca Viata, Lumea , Universul inseamana IUBIRE. Daca crezi ca aceste lucruri ti le spune creierul tau, intelectul tau, te inseli. Mentalul este numai un instrument prin care inima iti " vorbeste" tie, celui care ai vrea sa fii.

Nu este o poveste de dragoste? Indraznesc sa sustin ca este o poveste despre Dragostea de Viata pe care am descoperit-o cand Dumnezeu mi-a materializat ingerul pazitor.

Inteleg acum mai bine ce a vrut sa spuna cel care a scris undeva:"Dragostea inseamna mai putin sa privim unul la altul decat sa privim amandoi in aceeasi directie."

SUFLET GEAMAN

"Daca dragoste nu e, nimic nu e...", scria Marin Preda in finalul romanului "Cel mai iubit dintre pamanteni". Si ce ar putea fi, de fapt? Singuratate. Tristete. Ore in sir petrecute alaturi de cineva care‑ti este ca si un strain. Dar ce este iubirea? Sunt multi oameni care de-a lungul timpului au incercat sa gaseasca asa zise definitii ale iubirii si toti au explicat acest sentiment prin prisma propriilor trairi sau experiente. Un singur lucru insa este cert: iubirea se cladeste in doi. Si atunci, toate aceste definitii despre iubire si ceea ce inseamna ea, se schimba. Pentru ca fiecare om iubeste in felul sau si percepe acest sentiment intr-un mod unic. Iubirea este TOTUL, ne sugereaza Marin Preda prin cuvintele sale. Inclin sa-i dau dreptate, pentru ca acest TOT reprezinta de fapt, un intreg format din doua jumatati. Iar atunci cand nu iubesti sau nu esti iubit, te simti incomplet. Poate ca si tu, cel care citesti aceste randuri esti inca in cautarea sufletului pereche. Dar ai speranta ca intr-o buna zi, in aceasta goana nebuna dupa iubirea impartasita, te vei lovi, ca printr-o minune, de Ea sau de El. Si vei fi, in sfarsit intreg. Iar atunci, ai sa poti spune: "Eu sunt cel mai iubit dintre pamanteni!", in adevaratul sens al cuvintelor. Eu sunt la un pas de a spune asta, doar ca mai am un hop de trecut. Promit sa va spun cum va fi DUPA!

ZAMBET

Am rupt o bucata dintr-un nor si mi-a amintit ca de fapt mie imi place rosul... Am gustat din albul iernii sii am pasit pragul unui nou anotimp, mirosind a curat. Am dansat in cercuri, cantandu-mi tineretea... si florile din casa mi-au memorat melodiile preferate. M-am filtrat prin fire de timp si mi-am amintit cum e sa poti zambii... respira...iubii...
O voce cunoscuta m-a ridicat de la pamant... sunt doar eu si cu tine...
Am invatat ca fiecare cadere, fiecare lovitura ma ridica si ma inalta spre vise... Cand sunt trista, am nevoie doar sa te aud pentru a reusi sa zambesc... si realizez ca am nevoie doar de mine si de tine... universul e doar o continuare a zambetului... il pot vedea doar daca in mine s-a nascut un zambet...un zambet pe care-l am de ceva timp datorita tie....

UN DEMON...numit iubire....

Il iubesti?ma intreaba un demon.

Da,raspund vrajita,intr-un zambet in care se topesc toate bucuriile lumii.Mi-e drag

Nu mai ai ochi?

Ba da ,dar il vad doar pe el.

Si iti ajunge?

Da, imi ajunge,bag de seama uimita.

Si cu ce vezi cerul,copacii?

Cu ochii lui!

Si cu ce simti zapada,cum stii cat de proaspata e si de rece?

Cu mana lui!

Si cand ti-e sete ce faci?

Il sarut!

Si cand vrei sa-ti inmoi buzele in apa limpede,buna?

Apa o simt cu buzele lui.

Nu-ti place sa pasesti singura,sa simti asfaltul elastic,viu,sub pasii tai?

Ii simt umarul alaturi si, lipita toata de el, ma simt leganata de arcurile pasilor lui.Mi-e drag!

De ce ti-e drag tocmai el?

Asa s-a intamplat.Intr-o zi, nu stiu cum, parca s-a raspandit in fiinta mea intreaga o mireasma imbatatoare si dulce.Un nume a inceput sa mi se plimbe prin minte prin sufle ,pe buze.Un singur nume al lui. Nu, nu stiu ce s-a intamplat.Poate ca stie el.El stie tot

Si tu ce stii?

Il iubesc.

Si toata ziua ce faci?

Il astept.

Si cand vine?

Ma odihnesc in bratele lui are maini asa de frumoase!

Esti atat de obosita?

Da, e chinuitor,istovitor sa astepti!

Atunci esti nefericita.

NU! Fiindca va veni

In cautarea........sentimentelor

Incerc sa patrund in misterul linstii, ca sa pot descoperi locul ideal de unde as putea trimite catre tine toate sentimentele. Pornesc pe un drum anevoios si plin de praf, parca fara intoarcere, fara izbanda In calea mea apare SPERANTA.
-Pardon! Deranjez? intreb eu cu glas scazut.
-NU!... mi se raspunde.
-Nu va suparati, imi puteti spune unde locuieste linistea?
-Mergeti inainte, raspunde Speranta.
Incarcata de ganduri, pornesc mai departe. Doamne, oare mai am mult de mers? Ma asez la umbra copacului ce apare in calea mea.

-Imi dati voie sa stau si eu cu dumneavoastra la umbra, sa ma odihnesc un pic? ma roaga Iubirea.
- Sigur! raspund eu timida.
-Unde calatoriti?
-Caut Linistea. Ma puteti ajuta?
-Desigur, este pretutindeni. Si aici.
-Unde aici? ma uit in jur. Nu vad pe nimeni, doar pe noi.
-Si ce cauti tu la Liniste?
-Am pierdut cateva sentimente, vreau sa mi le dea inapoi, sa le trimit de unde le-am primit.
-Si daca nu le mai vrea, ce te faci?...
-Chiar!...Ce ma fac ?...
-Accepta Linistea si asteapta Iubirea. Cu putina rabdare si intelepciune o vei descoperi. Acel loc minunat exista, tu trebuie sa il colorezi si sa-i dai valoare. Asa se nasc cele mai profunde sentimente pe care trebuie sa le daruiesti ca sa poti simti adierea lor.Zambeste!!!
Si Iubirea ma saruta pe frunte . M-am simtit deodata impacata cu mine insami si,parca,implinita. M-am asezat confortabil la umbra copacului stiind ca ceea ce caut va veni la mine...ca sentimentele nu le-am pierdut...ca ele sunt acolo...undeva...in strafundul sufletului meu...si cand va veni momentul vor iesi la iveala...si cel ce va trebui sa le primeasca se va ivi chiar la momentul potrivit...

Because I Love you......

I got your letter From the postman Just the other day So I decided To write you this song Just to let you know Exactly the way I feel To let you know My love's for real Because I love you And I'll do anything I'll give you my heart My everything Because I love you I'll be right by your side To be alive To be your guy If you should feel That I don't really care And that you're starting to lose ground Just let me reassure you That you can count on me And that I will always be around Because I love you My heart's an open door Girl, won't you please come on in Because I love you I'll be right by your side To be alive To be your guy If you should feel That I don't really care And that you're starting to lose ground Just let me reassure you That you can count on me And that I will always be around Because I love you My heart's an open door Girl, won't you please come on in Because I love you I'll be right by your side To be alive

TELL HIM

I'm scared

So afraid to show I care

Will he think me weak

If I tremble when I speak

Oooh what if

There's another one he's thinking of

Maybe he's in love

I'd feel like a fool

Life can be so cruel

I don't know what to do

I've been there

With my heart out in my hand

But what you must understand

You can't let the chance

To love him pass you by

Should I

Tell him

Tell him that the sun and moon

Rise in his eyes

Reach out to him

And whisper

Tender words so soft and sweet

Hold him close to feel his heart beat

Love will be the gift you give yourself

Touch him

With the gentleness you feel inside

Your love can't be denied

The truth will set you free

You'll have what's meant to be

All in time you'll see

I love him

Of that much I can be sure

I don't think I could endure

If I let him walk away

When I have so much to say

I'll

Love is light that surely glows

In the hearts of those who know

It's a steady flame that grows

Feed the fire with all the passion you can show

Tonight love will assume its place

This memory time cannot erase

Your faith will lead love where it has to go

Never let him go

Si tousi....mi-e dor...

HAI……. deschide larg bratele!strange-ma in brate...cu putere...ca si cand ai vrea sa ma acoperi cu trupul tau...vreau sa-ti aud inima...sa simt cum bate...si astfel sa te am tot timpul aproape...sa fim iar doar noi doi si zapada alba...doar ea sa fie martora iubirii noastre...pentru totdeauna...sa-ti simt respiratia calda pe obrazul meu inghetat si mainile mangaindu-ma...in bratele tale ma simt in siguranta si mi-as dori sa nu ma mai eliberezi ...sa raman mereu captiva in temnita bratelor tale....sopteste-mi cuvinte care sa-mi incalzeasca sufletul ...sa vezi cum incet incet obrajii devin rosii ca focul si...ard. Totul arde in mine!...sentimente ce pana acum imi erau straine se ivesc de nicaieri in sufletul meu si tu....tu esti cel care le-a dat nastere...le-ai creat...mi-e dor de tine….

Se spune ca :"Daca iubesti cu adevarat trebuie sa il lasi liber....asa am facut si eu...

Ti-am scris zeci de mesaje de dragoste asemanatoare cu acesta.
Mesaje in care iti spuneam cum nu pot trai fara tine, cum soarele si luna rasar si apun pentru tine...cum numai tu ai puterea de a ma face fericita, sau de a ma distruge, daca asta doresti.
imi doresc cu adevarat sa te stiu fericit. Chiar daca asta inseamna sa te pierd pentru totdeauna...
Stiu ca n-ai avut totdeauna o viata usoara, si crede-ma, as face orice, sa-ti iau si cea mai mica suferinta.
Insa nu cred ca am aceasta putere. Nu stiu daca am puterea sa te fac fericit...
Si pana la urma, pentru mine, tu esti mai important. Eu ma voi descurca. Am facut-o intotdeauna.
Dar vreau din tot sufletul ca tu sa gasesti ceea ce cauti.
Si sincer, mi-as dori ca acel lucru sa fiu eu.
Sa gasesti in mine, puterea, dragostea, sprijinul de care ai nevoie...
As vrea sa-mi petrec intreaga viata iubindu-te; dar, daca tu vei decide la un moment dat ca vrei altceva, ca vrei ceva ce eu nu-ti pot oferi, sper sa-l gasesti in alta parte.
Stii cat ma doare sa-ti spun asta? Insa tu mi-ai dat un dar mai pretios decat oricine. M-ai facut sa iubesc cu adevarat. Mi-ai deschis sufletul, m-ai facut mai buna, mai linistita...m-ai facut fericita!
Pentru asta te voi pastra mereu in inima mea, indiferent ce se va intampla...

EU SUNT

Eu sunt un zbor frant,

O melodie de aripi neterminata,

Un pas descult pe o palma fierbinte,]

Un zambet pierdut in rasul tau...

Eu sunt o fereastra deschisa

Pentru zborul viselor tale...

Mi-s gandurile pasari ingenuncheate-n zbor

Cu aripile frante de cerurile grele,

Purtand spre implinirea arcadelor de stele

Intaiul pas invins al prabusirii lor...

UN PRIETEN

O vorba straveche ,dar foarte adevarata spune ca daca vrei sa ai un prieten trebuie sa fii un prieten.

Un prieten este cineva atasat de altcineva prin afectiune,cineva care nutreste pentru altcineva sentimente de respect,stima si afectiune...care il fac sa-si doreasca sa fie in compania lui si sa-l ajute sa dobandeasca fericirea si prosperitatea. Cu alte cuvinte un prieten este un insotitor....un sprijin...cineva care ne imbuneaza...

imi place foarte mult o poveste spusa adesea despre doi prieteni care plecasera intr-o excursie pe munte.Au fost surprinsi de o furtuna de zapada neasteptata si curand s-au ratacit.Stiau ca trebuie sa gaseasca repede un adapost fiindca altfel aveau sa inghete, mai ales ca unuia dintre ei ii amortisera mainile si picioarele.Celalalt trebuia sa ia o hotarare:sa-si ajute prietenul sau sa-si continuie drumul in speranta ca va gasi un adapost? intr-o clipa s-a hotarat si si-a aruncat manusile inghetate. A ingenuncheat langa prietenul sau si a inceput sa-i maseze bratele si picioarele.Dupa ce a muncit pret de cateva minute ,omul a inceput sa reactineze si in curand a fost in stare sa se ridice.Impreuna,sprijinindu-se unul pe celalalt cei doi au gasit ajutor.

Prietenia sporeste fericirea si pune capat durerii,fiindca bucuria o inmulteste cu doi si amaraciunea o imparte la doi.Cel care a dobandit un prieten chibzuit si plin de compasiune se poate spune ca si-a dublat resursele mentale.Daca pornesti in cautare de prieteni,vor fi greu de gasit....dar daca te stradui sa fii un prieten, ii vei gasi pretutindeni.

Daca la sfarsitul vietii exista cel putin doi oameni care ne sunt prieteni adevarati,dispusi sa faca orice pentru noi...in orice clipa...care sunt langa noi cand ne doare sau cand avem nevoie de ajutor,atunci suntem cu adevarat norocosi.Singura cale de a ajunge pe culmile vietii este sa uitam de noi si sa-i ajutam pe altii sa ajunga mai sus.

Nimeni nu are atatia prieteni incat sa-si permita sa piarda unul.

ada...de azi doar ada

Exista iubiri si iubiri….iubiri….mult mai iubiri si….iubiri mai putin iubiri…iubiri in care tu iubesti si….iubiri in care tu esti iubit….Eu n-am trait „dimineti indragostite,in care sa amestec bucati de ananas in omleta fierbinte,cu convingerea si evlavia cu care cu care as fi turnat pe furis in blidul iubitului o potiune de dragoste vesnica”.Nici n-am „asezat platouri de argint coplesite de fructe peste pernele dragostei noastre”.Nici nu „m-am tinut de mana cu alesul inimii mele ,peste mese infofolite in matasuri chinezesti,printre carnuri dulci-acrisoare,ornamentate cu bucati de aur inmiresmat”. Nici n-am picurat in „extaz fiind,suc din bucati de ananas strivite-ntre dinti pe buzele celui dorit.”Si nici nu mi-am planificat „indragostirile” ca sa ma pot bucura vesnic de starile de „beatitudine” si „plutire” pe care ti le dau astfel de sentimente. Poate ca sunt prea spontana ,prea imprevizibila,prea complicata, asa cum am fost acuzata de multe ori….poate vreau prea mult pentru ca daruiesc prea mult…Stiu,cineva o sa-mi spuna sa nu cer si sa nu astept…doar sa daruiesc iubirea din sufletul meu….Dar sunt om…doar un om fara pretentii de inger ….un om de sine statator…un om care nu vrea si nu poate sa-si infraneze personalitatea pentru a fi „femeia perfecta” a visurilor cuiva

Despre mine
Imi pierd vremea debitand idei, enuntand teorii si ganduri care in definitiv nu intereseaza pe nimeni altcineva decat persoana mea. si totusi....asta ma caracterizeaza pe mine? asta sunt eu? o insiruiure de enunturi, de viziuni cat se poate de ciudate asupra unor lucruri pe langa care altii trec fara macar sa priveasca