bac si iubire

bacul l=am luat cu 10 la orale :)...la scris sper sa fie pe putzin 9.50 la fiecare :)..cam asta e...a da si noua mea pasiune arzatoare si poza noastra artistica

cuvinte de la .....R

Sunt pierdut. Sunt pierdut , rasfirat , distrus , probabil uitat. Sunt ascuns , uitat , ingropat de mizeriile altora. Inima acolo , creierul acolo … Cauta-ma te rog – reintregeste-ma. Dezgroapa-ma , lustruieste-ma si iti dau inima mea.

Reverburi in camere goale . Lumini palide , sumbre. Umbrele ma incanta cu povesti de groaza . Le e frica de viata , cum mi-e mie frica de moarte.
“Iarta-ma!”
Cosmarurile imi bantuie noptile. Usor usor somnul febril ma incanta cu degetele sale lungi . Ochii mi se inchid , rasuflarea mi se taie. Incet raceala noptii si curentul care se strecoara pe usa si se plimba prin holurile casei ma infricoseaza.
“Nu ma lua!”
Cosmaruri , febra , raceala , noaptea toata ma apasa. Voci , soapte (“ Iubeste-ma”) , plansete , toate sunt stridente in casa goala de pe deal. Asternutul s-a lipit de corpul meu ca boala de om. Nu vrea sa imi dea drumul. O voce feminina imi susura in camera o melodie. Melodie neagra , funerala , dureroasa. Imi zambeste creatura imbracata in hainele sale zdrenturoase. Duhoarea ei imi opreste respiratia. Inchid ochii si suspin.
“Lasa-ti ma in pace!”

Alt vis.Alta viata. Stau la altar , imi astept mireasa. Intarzie , ma uit la ceas , ma ingrijorez. Biserica e goala , preotul a plecat. Dar refuz sa renunt. Ma iubeste , asa cred. Privesc florile , privesc altarul , o cruda realitate. Cad in genunchi iar simt duhoarea . Florile s-au ofilit si imput altarul cu mirosul mortii. Hainele ma strang , ma sufoca , ma omoara. Aud usa bisericii cum se inchide zgomotos , aud cum inca imi bate ceasul de la mana si brusc se opreste.
“Omoara-ma ! Iubeste-ma! Uita-ma!”

Ma trezesc si ma uit in jur. O celula , o cusca , propria mea viata. Cer indurare , cer libertate si mi se da. Se deschide cusca , intra aerul , ma sufoca. De ce ? Doar vroiam libertate sau era doar un capriciu , o curiozitate ? Cad , corpul refuza sa raspunda. Ma uit la podea , mizera – viata mea. Ma uit in camera : nimeni – viata mea.
“Mor!”

Inima bate. Imi deschid ochii , dar nu vad. Imaginile au disparut , s-au naruit. Cad din picioare , ma ridic iarasi. Pipai peretii uzi si reci. Cad iarasi stangaci. Ma ridic , dar totul e impotriva mea. MI se impleticesc picioarele. Nu vad… nu o mai vad… nu ma mai vad. E un soc. Au fost altii orbi in jurul meu – viata mea. Nu m-au vazut si acum nici eu – viata mea. Cad jos neputincios si refuz sa mai respir. Ignoranta , uitarea , omiterea , neglijenta – viata mea.
“Ignora-ma! Adu-ti aminte de mine !”

Imi revin . Vad . Merg. Respir. Camera mea , etajul 10 . Geamul deschis , aerul rece intensifica apasarea. Usa inchisa – nici o scapare. Brusc ma incalzesc. Sangele clocoteste. Venele imi pulseaza agitate. Iau un cutit ruginit si il privesc neputincios cum imi taie venele – sa elibereze sangele – prizonierul meu. Cad obosit , cad in balta de sange. Zambesc – macar el este liber. Melancolia , visarea . Euforia si apoi durerea – viata mea. Greata , slabire – viata mea. E aproape liber , atat de aproape dar nu il vad cum evadeaza . Adorm in somnul vesnic.
“Elibereaza-ma!Ba nu! Ba da!”

Vantul ma trezeste iarasi. Il injur in gand, el ma injura pe fata. Sunt pe balcon , sunt cam distrat. Luminile orasului ma asediaza , tipa la mine. Le privesc , le vorbesc dar degeaba , sunt surde. Suiera vantul , usor ma impinge in bratele ei . Ma prind de geam , ma uit in jos. Ma vor , le vreau – viata mea. Le iubesc , ma urasc – viata mea. Ma incanta , le dezgust – viata mea. Luati-ma in mijlocul vostru , iubiti-ma. Si cad , ma predau , ele castiga – mereu.
“Te vrem ! Va vreau ! Luati-ma!”

Dulce simt pe buze , dulce imi deschid ochii. Cred ca am orbit , dar nu. Oceanul ma inghite , ba nu ma iubeste. Dulcele il vad in fata mea , imi zambeste. E inger , ochii albastrii ii are. Surade ca un copil , buzele si le linge cu o limba mica si rosie ca marul. Ma ridica , ma las ei – viata mea. Imi zambeste , o sarut . Ma lasa , eu nu o las. O strang in brate , ea se moleseste - viata mea. Incepe sa invete , ma saruta si ea . Ii simt caldura sarutului , ma incurajeaza – viata mea. Imi da speranta , eu o accept – viata mea. Se uita la mine , ma uit la ea. Rade , rad si eu – viata mea:
- Ai vazut ca nu e asa de greu ? Totul trece.

O iau in brate , ingerul meu cu parul alb. Ma saruta ea si mereu rade incetisor ca pentru sine.
Ea e viata mea .

parul rosu...si tu

Despre tine cu părul roşu


Sunt şchioapă şi strâmbă ca dragostea mea.
Din cauza ei, beteaga, bestia, bolnava,
scriu numai cu capete tocite de creioane vechi,
uşor mucegăite,
mirosind a aspirina pentru durerile mele de conştiinţă,
pentru ciclul meu neregulat...

Tu pui mâna pe mine şi mă transformi într-o baltă de vină...
Dacă vina ar putea fi vinovată şi ea, ar fi,
pentru tine,

pentru că vreau să-mi vopsesc părul roşu,
să-mi ascut foarfeca şi să-ţi tai toate zâmbetele pe rând
până-ţi rămân doar ochii, miraţi un pic, măriţi un pic mai mult,
şi firele de barbă arămiu metalizat din jurul fostelor buze.
Aş pleca atunci cu zâmbetele mele decupate,

puse bine,

câte unul în fiecare buzunar pe care l-am găsit pe mine
şi cu părul meu roşu vâlvoi, sticlos şi ciobit,
s-o găsesc pe aceea căreia în continuu visez că-i zdrobesc sânii de podul palmelor mele,
să muşc din ea în sfârşit şi să se termine povestea asta,

să-mi scot boala din mine,

să-ţi dau zâmbetele înapoi,

să-ţi înghit săruturile câte două şi câte trei o dată

şi să nu-ţi mai spun că te iubesc
pentru că tu oricum mă cunoşti mai bine de-atât.

iubind

Ma mai iubesti?! …
Ca-n prima zi, mi-a zis, zambind.
Simtind minciuna care-i curgea prin vene.

Ma mai iubesti!?
Ca-n primul ceas, mi-a zis, plangand
Simtind ultima secunda care-i curgea prin artere.

Ce joc perfid … al circumstantelor …
Ma crezi tampit, iubito?
Inca mai stiu sa numar … lacrimile care ma iubesc,
Timpul nu pot, nu poti sa-l numeri …
Timpul e viu iubito … doar oamenii sunt numere.

Doua idei. Nimic mai mult.
2 idei, moarte idei … le-am omorat ca sa le pot numara.

Stai jos mincinoaso, rezeama-ti capul greu
pe umarul meu oboist.
Incearca sa-mi povestesti …
Spune-mi si mie cand s-antamplat sa fie prima zi?
Sau spune-mi far’ sa te gandesti prea mult,
cand a fost primul nostru ceas?

Nu mai minti frumoaso …
Minciuna e urata … iti poate stirbi uratenia.
Te mint pentru ca traiesc …
Dezbrac cuvintele de adevar si te mint.
Intoarce-te cu spatele 2 secunde … ca sa te mai pot insela putin.
Oricum nu te mai iubesc ...
Din cauza ta vreau sa fiu viu.

Acum intoarce-te din nou cu fata la mine,
Intreaba-ma ce-am facut … ca sa te mint din nou.
Si vino si iubeste-ma asa cum stii numai tu,
Si-asa cum mie oricum nu-mi mai place …
Vino si iubeste-ma ca mai apoi sa te mint din nou.
Sfasie-ti hainele crezand ca-mi place nudul tau …
Mai fi o data Venus pentru mine … oricum nu-mi mai placi.
Dar te voi minti si maine … fiindca asa-ti place tie.